În ciuda tuturor aparențelor și a mesajelor contradictorii apărute pe piața neagră internațională, a apărut un nou episod!! Căci dacă ne-a mâncat în știți voi și am mușcat din felia empiristă a filosofiei, acuma dară trebuie să mestecăm, să înțelegem, să pricepem domnule ce și cum.  Or nimeni nu este mai propice tăticul lor (al empiriștilor), mare barosan anticartezian, el capo de tutti impresii senzoriale in capo, decât John Locke. Cei mai astuți dintre voi vor spune "Bă, Jambonel, da' ce facem ne întoarcem în timp? Parcă am vorbit deja despre Locke?" Răspunsul meu este același pe care l-am dat soției mele când m-a întrebat dacă am dus gunoiul și m-am decis să mint decât să fac față realității: "Desigur că da!" Invitați speciali: Russell, Dacia, un bou, o vacă, Aristotel, alte vaci, Obadiah Stane, Descartes (că ne-ntoarcem și la el), Frege, nea Mișu. 00:00 Intro17:34 Epistemologia empiristă (partea critică)27:26 Epistemologia empiristă (partea constructivă)52:02 Filosofia mentalistă a limbajuluiSupport the show

I got the chance to chat with Prof. Barry Allen from McMaster University (Canada) about the history and pre-history of empiricism. Support the show

A, salut! Începem astăzi o serie formidabilă despre empirism. Știți voi, acel curent în epistemologie despre care toată lumea crede că se referă la vampiri. Astăzi doar introducem ușor marile teme (De unde vine cunoașterea? Ce este relația de cauzalitate? etc. ) și marea dezbatere între empiriști și raționaliști (Cine face mai multe flotări? Steaua sau Dinamo? etc.). Invitați speciali: Linus Pauling, 2Pac, Locke, Barkly (woof!), Damian Drăghici și Immanuel Kant. 00:00 Introducere03:32 Planul pentru serie05:03 Noul jingle!! ._)05:18 Povestea lui Pauling (vit C)11:59 În dulcele stil american17:35 Paranteză: Hoffman-La Roche și vitamin cartels23:09 Retorica de pe etichete25:45 Damian Drăghici29:36 Niște știință pe bune (vit D)37:13 Empirism vs. Raționalism45:50 Analitic vs. Sintetic, A priori vs. A posteriori50:23 O excepție grasă (ca maică-ta haha!)https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Care discuție că e tărăboi! Stânga nu se mai înțelege cu dreapta, ateii nu se mai înțeleg cu credincioșii, săracii cu bogații, orășenii cu sătenii, părinții cu copiii, streamerii cu conservatorii , politicienii cu ne-politicienii. Se strigă, se scandează și se acuză din toate părțile. Ceilalți sunt tot timpul de vină pentru că nu-i (mai) duce capul. Care mai este rolul argumentării în asemenea condiții? Cum rămâne cu schimbul rezonabil de argumente, cu dezbaterea calmă, cu logica? În acest curs scurt vreau să explic că ineficiența argumentării, departe de a fi vreun semn rău al unor vremuri tulburi, este inevitabilă. Apoi vreau să merg mai departe și să arăt că ea este de fapt dezirabilă, că argumentele nu sunt făcute să convingă așa cum ne-o spune modelul standard de la Platon încoace și că felul în care convingem și ne lăsăm convinși în mod rațional depinde de instituțiile (oficiale și neoficiale) în care ne întâlnim unii pe ceilalți și ne descoperim ca fiind diferiți.00:00 (muzichie de intro)00:44 1. Tineretul în pericol!14:38 2. Logica: Prea formală, prea ca la mate28:29 3. De ce nu conving argumentele bune46:14 4. Ce înseamnă să fii convins?58:35 5. Cum rămâne cu tineretul nostru?Support the show

A apărut episodul 45, ultimul din seria despre Învârtăceala Franțuzească! Astăzi discutăm despre sfârșitul tragic al revoluției franceze. Știu că nu e un final tocmai minunat dar e un final din care putem învăța poate. În plus am un rant de vreo 5 minute despre imnul național al Franței să mai detensionăm lucrurile de la atâta chilăreală. Și o mică scenetă cu Danton haha. Invitați speciali: Mr. Juve și Șușanu - și cu asta am spus totul! Support the show

A apărut episodul 44! Nu puteam să lăsăm povestea noastră despre Ludovic Șaișpe și pretenarii lui în coadă de poisson. Astăzi discutăm despre explicabila dar poate evitabila alunecare a revoluțiilor în teroare. Cum se face că majoritatea revoluțiilor – majoritatea ălora adevărate, nu „Glorioasa Revoluție” din Anglia secolului trecut, și nici revoluția manelelor cu Minodora și Nicu Paleru – că majoritatea revoluțiilor adevărate decad în teroare? Invitați speciali: Thomas Paine, Horia-Cloșca-și-Crișan, Cel mai Urât om din Franța (nu, nu eu) și bineînțeles La Fayette și trupa misterelor.Support the show

Am ieșit din tămbălăul generalizat care este fiecare început de an academic pentru a continua seria noastră despre revoluția franceză. În acest episod urmărim două modele de ruptură socială: prin acte fizice violente (căderea Bastiliei) și prin acte simbolice non-violente (declarația de pe terenul de tenis-care-nu-era-de-fapt-tenis-OPS!). Vom vedea că a doua este mult mai subversivă și că în prima mi-a căzut podul în cap. Invitați speciali: Nichita Stănescu, N&D, Gianina Corondan, Michael Walzer și De Launay. 0:00 Intro - Qu'est ce que realitatea socială?11:05 Subversiune 1: Atacul fizic (Căderea Bastiliei)35:24 Subversiune 2: Atacul simbolic (Crearea Adunării Naționale)01:01:22 Concluzie: Cum se schimbă realitatea socială?Support the show

Continuăm seria despre Revoluția Franceză. În acest episod încercăm să descoasem evenimentele pre-revoluționare pentru a înțelege cum se poate ca un sistem să facă "hâc!" și să se blocheze pur și simplu din punct de vedere economic și social. Avem bancuri și anecdote precum și o teorie proprie cu privire la orgiile de la Versailles. 0:00 Cum a fost posibil?3:00 Apare în scenă un magician: Jacques Necker6:42 O greșeală politică9:18 Ludovic: "Mai scoate de pe card!"10:49 Necker: "Păi bine da' nu ne dau ăștia. Ce-i de făcut?"12:36 Cooking the books14:12 Pleacă Necker, acest Gică Hagi al Franței14:23 Pauză: revoluția presei17:54 Cine a declanșat revoluția?19:09 Toată lumea crede că "boborul" e de partea lor20:17 Scurtă paranteză: de ce există Versailles?21:49 Noua aristocrație (noblesse de robe)23:19 Ce e o casă regală?25:02 Calonne27:04 O încă mutare de PR: Adunarea Notabililor (Assemblée des notables, 1787)29:01 Here we go again... Brienne29:55 O idee nouă: Adunarea Generală a Stărilor (États Généraux)30:57 Ludovic: "Ieși acasă, care Adunare că-ți dau una de nu știi cum să-i caligrafiezi lu' mumă-ta acasă"32:26 Auăleu săriți măă. Lupiii băăăăă34:06 Inevitabilul se produce (în sfârșit!)35:52 Hagi revine la națională: "Să vină suporterii la Versailles!"37:36 Se rupe firu'Support the show

Dacă nu vă plac evenimentele colosale care au format lumea în care trăim astăzi, dacă nu vă plac momentele de suspans și întorsăturile de situație, eroii și anti-eroii, rațiunea și rațiunea deraiată, atunci n-o să vă placă următoarea serie despre Revoluția Franceză. Dacă da, atunci vă invit să înțelegem împreună momentele în care filosofia a coborât în stradă, a dat putere dar a și gâtuit, a inspirat dar a și dus către ghilotină. "It was the best of times, it was the worst of times", vorba poetului. Aceasta este (mega-)introducerea întregii serii. Discut un pic despre contextul în care ne vom ocupa de Revoluția Franceză și ce vrem să extragem din acest efort. Invitați speciali: Batman, Ludovic al XVI-lea, Bane, comisarul Gordon, Robespierre, ceilalți Ludovici că pe toți îi chema Ludovic pare-se, principesa Transilvaniei și bineînțeles, fiica ei, Madame Deficit aka Marie Antoinette. Support the show

Cine spune că teoria nu se pupă cu practica nu l-a cunoscut pe Ciprian Necula, profesor la SNSPA și președinte al Roma Education Fund. Vorbim despre incluziunea romilor, despre istoria relațiilor dintre minoritatea romă și majoritatea munteană și moldoveană, despre caleidoscopul formelor de rasism, despre activism și pasivism, despre asumarea și atribuirea responsabilității precum și despre celebrele pulpe de lebădă sau neamul bulangiilor. Toate acestea în contextul unei cariere care a început cu o descoperire personală. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

De la Aristotel și cărțulia lui intitulată "Respingerile Sofistice" (De Sophisticis Elenchis) până la ultimii discipoli al lui John A. Blair, Douglas Walton și Frans van Eemeren - toată lumea știe că sofismele (eng. fallacies) sunt nașpa. Dar ce anume le face să fie nașpa? Și stai un pic. Că dacă tot ne-am apucat: Ce sunt, mai exact, sofismele?? Despre toate astea discut cu unul din puținii cercetători români în teoria argumentării, Alexandru Cârlan (SNSPA). Iar pentru că tradiția youtubică o cere din ce în ce mai insistent, facem și o porțiune de "react video" pentru a scoate la suprafață dezavantajele muncii cu liste interminabile de sofisme.0:00 Cine este Alexandru Cârlan?3:01 Cele trei discipline: retorica, teoria argumentării, gândirea critică8:33 Logica și argumentare în școli15:08 Ce sunt sofismele? ("fallacies")25:37 Poți fi critic până la capăt?28:26 Luăm la puricat o listă de sofisme33:30 De ce nu ajută logica (sau ideea validității)?37:41 Un notă importantă!43:20 Ad hominem ("datul la gioale")47:41 Straw man ("îmi bagi vorbe-n gură")55:55 Appeal to authority ("apel la mari barosani")1:00:03 Circular argument ("hai că acum chiar te-nvârți în cerc")1:11:37 Hasty generalization ("te grăbești ca fata mare la măritat")1:23:00 Burden of proof ("ba pe-a mă-tii!")1:30:00 ConcluziiSupport the show

În acest episod special,  discut alături de Răzvan Ioan despre Spinoza, Nietzsche și acceptarea corpului ca "filtru" inevitabil al cunoașterii. Doctor în filosofie la Universitatea din Leiden și co-host al podcastului de filosofie "Eu cu cine gândesc?" (alături de Theodor Paleologu), Răzvan a scris o teză de doctorat extraordinară cu care m-am delectat o săptămână întreagă înainte de interviul nostru. (Pe ici pe colo mi-aș fi dorit să o fi scris eu în locul lui!) O analiză complexă unor filosofii pe cât de dificile pe atât de satisfying. Dincolo de asta povestim de diferitele medii academice și în final despre agonism, așa cum îl întâlnim astăzi în România și în afară.  Support the show

Există un contract social care să sporească - nu să diminueze - libertatea? Poți fi silit să fii liber? Încercând să răspundă la aceste două întrebări, Rousseau a pus bazele tuturor ideologiilor, că sunt ele ideologii "mari" cum au fost nazismul și comunismul în secolul trecut, sau ideologii "mici" cu care trăim astăzi, toate își au rădăcinile în gândirea lui Rousseau despre libertate. Nu e ciudat? Anume că o încercare de a (re)găsi o libertate originară sfârșește în opusul ei? Hai să vedem ce și cum. Invitați speciali: Toma Caragiu, Tataee, Madame de Stael, Andrei Pleșu(v) și Scooby Dum. Dacă vreți să susțineți acest podcast: www.patreon.com/octavpopaSupport the show

Evident că știința e minunată, dar aduce ea progres moral? Jean-Jacques Rousseau este unii din primii critici ai iluminismului care a îndrăznit să pună la îndoială asumpția că plutim cu toții într-un univers moral mai bun datorită științei. Ca mai tot ce a scris Rousseau, eseul de care ne ocupăm e crash-boom-bang! Dar are dreptate? Invitați speciali: Robert Merton, Jerry Kravitz pardon Ravetz, cinci copii, Autan, John Cena și Diderot.  Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Da! Tot ce ați citit prin ziare este adevărat! Este de netăgăduit! Setul potențialilor falsificatori este non-nul și totuși nicio falsificare nu a avut loc! A apărut episodul 35! În acest episod vorbim despre Montesquieu, despre filosofia istoriei,  sociologie,  șpaga electorală,  libertate și despre echilibru politic. Invitați speciali: Janos Hunyadi, Rimaru, niște patricieni, Isaiah Berlin, franceze de autobază, Raymond Aron și tot felul de castele gigant! Dacă vreți să susțineți acest podcast, ne găsiți pe Patreon, Youtube, Facebook și Instagram. Support the show

Cripto în sus, cripto în jos. Schemă piramidală conform unora, moneda viitorului conform altora. Sursă de câștig pentru unii, oops la revedere economii pentru alții. Dar toată lumea este de acord că băieții-cripto papă energie în stil mafiot la fel ca-n '98. Este justificabil dpdv moral să bagi banii în cripto? Tre' să pove'. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Care este originea libertății față de stat? Care este originea drepturilor individuale pe care statul nu ți le poate lua sau, dacă totuși ți le ia, devine nelegitim (tiranic) și ai dreptul la revoluție? John Locke are un răspuns foarte clar la aceste întrebări. Dar interesant este nu doar răspunsul ci și felul indirect prin care ajunge la acest răspuns - indirect, prin considerarea stării naturale. Sau, mai bine zis, prin reconsiderarea stării naturale diferit față de cum o făcuse Hobbes. Ne întâlnim în acest episod cu: Thomas Jefferson, Play AJ, Florin Călinescu, Gigel, Toma de A-a-quion, Robespierre și marțianul antropolog!Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopaSupport the show

În acest episod, povestim despre nașterea acestei ciudate și complexe idei: libertatea individuală. Pentru a înțelege ce și cum, trebuie să abordăm problema din două puncte de vedere, politic și semantic. Vom povesti despre una din cele mai spectaculoase transformări politice din epoca modernă: preschimbarea puternicei monarhii britanice din monarhie absolutistă în monarhie constituțională bazată pe principii liberale. Apoi, vom povesti despre evoluția termenilor de "liberalism" și "liberal", într-o istorie a ideilor pe repede înainte de la Cicero la John Locke. Invitați speciali: Peppa Pig, Miss Piranda, M&G, Handel, Danemarca '92, expresia "vai, vai, vai" și Monk. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Varianta video: https://youtu.be/ZShwjEMdQ20Support the show

Nici nu-mi puteam imagina un început mai propice pentru sezonul al treilea! Ca să ne revină cheful de filosofie, ca să aflăm cum putem naviga problematica sinelui și a schimbării, ca să aflăm cum poți da jos filosofia din turnul de fildeș, ca să ascultăm cum se vede lumea din spatele unei teze de doctorat, ca să înțelegem ce poate și nu poate promite filosofia, ca să înțeleg și eu ce vrea Paul Ricœur ăsta de la viața mea, m-am autoinvitat în lumea plină de detoate a Cristinei. Bafta mea? Cristina mi-a acceptat autoinvitația și iată-ne profitând cu toții de pe urma discuției rezultante. Să fie într-un sezon bun!Mai multe despre Cristina și proiectele ei:https://www.fundatiacaleavictoriei.ro/cristina-cristea/https://atelierefilozofice.ro/Support the show

Încheiem cu acest episod seria despre Spinoza. Păi puteam s-o las așa în coadă de pește la sfârșit de an? Trebuie să ne lămurim cum e cu fericirea și libertatea individuală într-un univers determinat, cum e cu urmărirea conatus-ului, și care este relația dintre rațiune (idei adecvate) și fericire. Ne ajută ca de obicei minunații prieteni de pe Patreon cărora le mulțumim, dar pentru exemple și glume ne ajută: Max Weber, Sorin Lavric, Nicolae Ceaușescu, Vrăjitorul din Oz, Musculosul de la Mediaș, Paul Coll, și, cum altfel, perenul meniu Big Mac. Pe final îmi permit și eu să-mi dau în sfârșit cu părerea despre etica spinozistă și, ca să încheiem cum se cuvine, vă aduc fie-ca-lumina printr-un mic colind. Ne auzim în sezonul 3, eu mă duc să mă umplu cu, și umflu de, sarmale. Support the show