În finalul sezonului „Adolescent în ficțiune”, e vremea concluziilor. Eticheta de „literatură pentru adolescenți” pe o carte este un reper și o unealtă pentru toți cei din jurul acesteia: cititori, educatori, scriitori și editori. După temele și cărțile discutate cu adolescenții, începând din luna iunie și până acum, încheiem cu un episod de podcast în care invitați sunt profesioniști ai pieței de carte și cu un articol în care echipa proiectului relatează impresii și gânduri despre literatura pentru adolescenți și experiența de lucru.În episodul de podcast Vremea concluziilor, am stat de vorbă cu:Cătălina Nicolau — director executiv la Editura NemiraRadu Băieșu — muzeograf și redactor la Muzeul Național al Literaturii Române din BucureștiCorina Anton — italienistă, scriitoare, traducătoareIulia Dromereschi — traducătoare literară și fondatoarea Asociației AIVIMăriuca Munteanu — librar CărtureștiDiana Petruț — PR la Librăriile CărtureștiRadu Pavel — achizitor la Librăriile CărtureștiDan Pavelescu — redactor-șef și traducător la Editura PaladinLoredana Voicilă — traducătoare literară din limba englezăAdina Popescu — scriitoare--Ilustrația sonoră a acestui episod de podcast a fost realizată cu ajutorul băncii de sunete freesound.org.--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Există un festival dedicat exclusiv literaturii pentru adolescenți: FestivalYA, organizat de librăriile Cărturești și Editura Trei, îi invită anual pe cei mai în vogă scriitori la discuții online cu cititorii, direct în limba engleză. FestivalYA este un spațiu de întâlnire foarte animat, unde fanii întreabă autorii de ce nu au fost mai blânzi cu personajele favorite sau le spun cum i-a ajutat povestea sau își fac declarații de dragoste în direct unii altora. Festivalul este o dovadă în plus a puterii de comunicare cu care ne încarcă literatura.Episodul de podcast Față/Verso, „Adolescent în FestivalYA”, zumzăie festiv de vocile unora dintre scriitorii invitați — Adam Silvera, Ruta Sepetys, Caroline O’Donoghue și Gayle Forman —, ale organizatorilor (am stat de vorbă, din partea lor, cu Măriuca Munteanu, Diana Petruț și traducătoarea Iulia Dromereschi) și ale publicului curios și energic.Imaginea de Festival este completată cu un interviu scris, preluat pe site-ul nostru de pe blogul Cărturești, cu Clara El Jisr, adolescenta care a câștigat concursul de afișe pentru ediția de anul acesta a Festivalului YA.--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Din rolul de intervievați, adolescenții preiau microfoanele, își aleg invitații și pun ei întrebări despre cărți și cititori binedispuși. Au acceptat provocarea noastră Ștefania Chertes din Târgu-Jiu, Rami Cristescu din Hunedoara, Maria Gavrilă, Mihai Drugă și Catinca Bărbulescu din București. Aflați ce se mai citește, de ce și — mai ales — de ce nu din discuțiile gândite, conduse și înregistrate chiar de adolescenți. Rolurile sunt inversate și în cazul articolului scris, pe care îl găsiți pe fata-verso.ro: Adina Popescu, scriitoare și coordonatoarea textelor scrise de adolescenți în cadrul proiectului, este cea invitată să descrie experiența colaborării cu participanții de la „Adolescent în ficțiune”.În ordinea apariției, vă invităm să îi ascultați pe:Rami Cristescu în rol de podcaster discută cu prietenul lui, Sam, despre cum se citește semi-hipsterește.Maria Gavrilă îl ia la întrebări pe fratele ei Matei despre cărțile preferate și foloasele lecturii.Mihai Drugă află de la Alina Preda, profesoară de română, ce titluri ar înlocui în bibliografia școlară și că socoteala profesorilor nu e tocmai și cea elevilor.Ștefania Chertes și prietena ei Natalia ne spun că stare contează în alegerea cărților și că mai există speranță și pentru lectura școlară obligatorie.Catinca Bărbulescu și-a convocat la un microfon de vorbă gașca veselă: Ilinca, Iulia, Tudor, Emma, Daria și Vlaicu. --fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Scriitor și cititor se întâlnesc la jumătatea drumului, în tema nouă de la „Adolescent în ficțiune”: „Scriitor în lumea adolescenților”. Punctul de întâlnire este chiar cartea - scrisă anume pentru adolescenți sau nu, echilibrată între arta povestitorului și responsabilitatea față de cititori în formare. Alexandra Sarik, din Cluj-Napoca, o cititoare energică și optimistă, ne spune despre vacanțe, nemuritorul joc „elasticul” și profilul psihologic al personajului Adina, protagonista din volumul „Vine vacanța cu trenul din Franța” de Adina Popescu (Ed. Young Art). La rândul ei, Adina Popescu propune în discuție conceptul de „cărți de familie” și ancore pentru planeta îndepărtată pe care trăiesc generațiile anterioare. Contextualizăm statutul și intențiile scriitorilor de literatură pentru adolescenți cu situația din Grecia și Polonia, de unde aflăm detalii despre responsabilitatea cărților și a autorilor de literatură pentru adolescenți. Alexandra încheie sezonul de vacanță cu textul entuziast „O zi cu Adina Popescu, la Cluj”, de găsit pe site-ul nostru, fata-verso.ro.Ilustrația sonoră a acestui episod de podcast a fost realizată cu ajutorul băncii de sunete freesound.org.--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Repovestirile sunt un gen de literatură de inițiere în lumea clasicilor, de la antichitate până aproape de secolul XX. Se adresează celor aflați la începutul carierei de cititor (8-10 ani), pentru a le îmboldi curiozitatea. L-am invitat pe Rami Cristescu să ne ajute cu un experiment literar: să citească în paralel originalul Divinei Comedii de Dante, la o vârstă la care îl poate parcurge ca atare, și repovestirea Corinei Anton într-o versiune pentru copii. Dezbatem importanța călăuzei în literatură, scara de valori a lui Dante și noile păcate ale generației noastre. Corina Anton completează cu provocarea de a citi și cărți grele, un antrenament pentru minte și o cale sigură pentru o medalie de cititor.Rami face un exercițiu de lectură și repovestire în scris, interpretând în cheie proprie poemul Plumb de George Bacovia - de citit pe fata-verso.ro.Ilustrația sonoră a acestui episod de podcast a fost realizată cu ajutorul băncii de sunete freesound.org.fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Cărțile scrise pentru adolescenți, deși mult mai bine reprezentate azi, existau și erau apreciate și înainte. Curioși să aflăm care era oferta în alte vremuri, am coborât pe timp în jos și ne-am oprit la un bestseller al generației sale: "Cișmigiu & Comp." de Grigore Băjenaru. Dragoș Irimescu, din Iași, pune trecutul și prezentul alături și ne sesizează asemănări și deosebiri cu toată seriozitatea — mai puțin când vine vorba de năzbâtii de prin școală. Radu Băieșu, muzeograf al Muzeului Național al Literaturii din București, și Irina Borțoi, fostă lăzăristă, împărtășesc din reperele diferitor generații. Inspirat de lectură, Dragoș se hotărăște să discute direct cu lăzăriștii interbelici într-un text plin de suspans: "Douăzeci și patru de ore", pe care îl găsiți pe fata-verso.ro, alături de mai multe detalii despre invitații episodului. fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Filosofia începe cu întrebările, cu mirarea, așa că nici nu avea cum să lipsească dintre temele discutate la sezonul „Adolescent în ficțiune”. Fie că e văzută ca un cheat code care te ajută să capeți abilități noi în viață, fie ca un digestiv pentru asaltul de informații căruia suntem nevoiți să-i facem față, filosofia poartă în ziua de azi multe nume și are multe fețe.Pornind de la cartea Socrate în blugi de Laurențiu Staicu (Editura Trei), mai puțin încruntați — și mai puțin bărboși — decât filosofii, disecăm chestii și chestiuțe cu Mihai Drugă, de la Liceul „Tudor Vladimirescu” din București, și cu Nona Rapotan, profesor și jurnalist cultural.Vă invităm să vă mirați la rândul vostru ascultând un episod de podcast cu schepsis și citind eseul scris de Mihai : Despre libertate și „Socrate în blugi” pe pagina noastră, fata-verso.ro .fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Din cărțile fantasy, lumile în care magia e posibilă și muritorilor li se amintește mereu de puterea lor limitată, Ștefania a învățat că, dacă știi să te bucuri de viață, poți avea un trai liniștit și într-o lume grea. Romanul Vraja corbilor de Margaret Rogerson i-a dat emoții și i-a confirmat că trebuie să știi să supraviețuiești și să te descurci cu puținul pe care-l ai. Țineți mereu la îndemână un pic de magie și fantezie — ne îndeamnă și traducătoarea Iulia Dromereschi și scriitoarea irlandeză Caroline O’Donoghue —, ajută să facem o lume mai luminoasă._________Invitați la discuția despre literatura fantasy: Ștefania Chertes, elevă din Târgu-Jiu, Iulia Dromereschi, traducătoare, și Caroline OʼDonoghue, jurnalistă și scriitoare._______Cartea care a stat la baza discuției pe această temă a fost:Vraja corbilor de Margaret Rogerson, traducere din engleză de Simona Ștefana Stoica, Storia Books, 2020--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

O joacă sau o treabă serioasă — și pentru tineri, și adulți —, jocurile video îl învață pe Horia empatie și istorie și îl fac să constate că generațiile vor avea mereu ceva de împărțit. Dar ce contează în final este să îți faci propria poveste, ne spune el. Filosoful Radu Uszkai se întreabă dacă nu cumva asistăm totuși la o nouă formă de artă în curs de afirmare, iar Alina Hora, consilier școlar, ne dă întâlnire la jumătatea drumului cu cei din generațiile mai tinere. Horia le lansează o provocare celor care încă nu au dat o șansă jocurilor video în eseul „Jocurile video și o scurtă chestie despre ele”: să iasă din zona de confort și să se bucure de evoluția tehnologiei.  --Horia Petrean este un adolescent de 16 ani din Bistrița cu multe păreri despre multe chestii. Este pasionat de muzică, filme, jocuri și cel mai mare fan "How I Met Your Mother". Piesa lui preferată, pentru oricine întreabă, este "White Dress" de la Kanye West.--Cartea de la care a pornit discuția este Leac pentru o lume banală de Christian McKay Heidicker, traducere din engleză de Teodora Constantinescu, Editura Trei, 2017.--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Unde putea Față/Verso să ia mai bine pulsul adolescenței decât într-o librărie? Zis și făcut: pe 24 iunie, am luat instrumentele de înregistrat cu noi (și pe managerul de proiect) și am descins în noua zonă magică dedicată adolescenților din Librăria Cărturești Băneasa: Cărturești Fandom. Ajunși acolo, ne-am pus microfoanele pe masă și i-am invitat pe adolescenți să-și deschidă sufletul. I-am ajutat, desigur, cu o întrebare. Apropo, tu ce superputere ți-ai dori să ai?--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Călătorim în timp cu ajutorul cărților, iar Maria Gavrilă și Ioana Apostol sunt ghizii noștri prin Jurnalul Annei Frank și Haiku siberian de Jurga Vilé. Am explorat împreună istoriile mici din Istoria mare, prin războaie de ieri și azi, și am constatat puterea literaturii de a salva de la uitare și de a crea punți. Ni s-au alăturat în episodul de podcast și Alina Hora, consilier școlar, și scriitoarea de origine lituaniană Ruta Sepetys. În urma lecturii, Maria și Ioana și-au luat la întrebări bunicile despre istoriile lor și ni le-au lăsat în scris (Maria a scris chiar o poezie!). Le puteți citi pe pagina noastră, unde găsiți mai multe informații despre invitați. --Maria Gavrilă are 14 ani și este din București, îi place să citească, să deseneze și să danseze, să participe la concursuri de dans și să joace în piese de teatru.Ioana Apostol are 17 ani și este tot din București, își dorește să studieze dreptul și/sau științe politice și este pasionată de dezbateri și de limba engleză.--Cărțile de la care a pornit discuția noastră sunt: Jurnalul Annei Frank, traducere din neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu, Humanitas, 2022 Haiku siberian de Jurge Vilé, cu ilustrații de Lina Itagaki, traducere de Alina Nucă, Editura Frontiera, 2021 --fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Lansăm cel de-al șaselea sezon Față/Verso: faceți cunoștință cu "Adolescent în ficțiune"!Zece teme alese pe sprânceană, din cărți fel de fel, vor fi discutate în tot atâtea episoade de podcast difuzate bilunar și ilustrate de texte scrise de adolescenți pe site-ul fata-verso.ro. --Proiectul este cofinanțat de AFCN și este dezvoltat în parteneriat cu Librăriile Cărturești, Muzeul Național al Literaturii Române și Institutul Polonez din București.--Echipa sezonului „Adolescent în ficțiune”:Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat – gazdele și realizatorii emisiuniiTudorița Șoldănescu – manager de proiectPaula Varga – responsabil de promovare și comunicareAndrei Nechifor – editor de sunetWebsite: https://fata-verso.roFacebook: https://www.facebook.com/fatza.versoOrganizator: FAȚĂ/VERSO, prin ZETO PROJECT SRLfata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

La mulți ani, Poezie!De Ziua Internațională a Poeziei, livrare specială, tocmai din Polonia. Expeditor: Wisława Szymborska, în traducerea lui Constantin Geambașu și a Passionariei Stoicescu.Am ales după pofta inimilor noastre, cu gândul la inimile voastre, din volumul „Versiunea întâmplărilor”, publicat de Editura Tracus Arte: „Unora le place poezia”„Nelectur㔄Statuie greceasc㔄Divorț”„Muzeul”„Fotografia din 11 septembrie”„Epitaf”Lectura îi aparține actriței Victoriei Cociaș.Efectele sonore sunt de pe platforma Zapsplat.comVă invităm să dați o ascultare și episodului dedicat Wisławei Szymborska!fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Schimbăm impresii cu Andrei Crăciun despre o poetă nobelistă cu harfă, care trăiește poezia și o sădește și în alții, despre clasicism, bine, adevăr și frumos. Eliberăm, la cerere, certificate de naștere a poeziei.–Wisława Szymborska (1923-2012), poetă și eseistă poloneză, distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1996. În motivația juriului se precizează că premiul este acordat „pentru poezia care, cu precizie ironică, permite contextului istoric și biologic să iasă la iveală în fragmente de realitate umană”.Caracterizată drept o personalitate caldă, cu mult simț al umorului și discretă, Wisława Szymborska a reușit, prin opera ei, să atragă aprecierea și afecțiunea cititorilor polonezi generație după generație.În limba română, vă puteți bucura de poezia ei în traducerea lui Constantin Geambașu și Passionariei Stoicescu, antologată în volumul „Versiunea întâmplărilor” (Editura Tracus Arte).–Invitații episodului: Andrei Crăciun (1983) este un ziarist multipremiat și scriitor de poezie, roman și eseu. Are studii superioare în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și a mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București, Madrid și Tel Aviv.În prezent, este doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o teză despre biografia politică a lui Panait Istrati. Cel mai recent volum publicat: „Viața de apoi a poetului” (Nemira, 2021). Vă invităm să aruncați o privire la prolifica operă crăciuniană.Ewa Rossi, absolventă de filologie română la Universitatea Jagiellona din Cracovia. Lucrează la Ambasada Poloniei din București și traduce poezii (de plăcere, în principiu).Dariusz Kasprzyk, absolvent de Filologie clasică la aceeași universitate, lector de limba polonă la Universitatea din Iași (UAIC).Aleksandra Alexiu, absolventă de Filologie română la Universitatea „A. Mickiewicz” din Poznan. Este din Bacău și face traduceri — mai ales de cărți pentru copii.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești.fata-verso.ro fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Dacă aveți 8 minute la dispoziție, vă invităm să ascultați câteva pagini din romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților” de Olga Tokarczuk, tradus din limba polonă de Cristina Godun și publicat la Editura Polirom.Lectura îi aparține actriței Adina Cristescu.Efectele sonore sunt de pe platforma Zapsplat.comNu uitați să ascultați episodul dedicat romanului!fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Împreună cu Cristina Godun, traducătoare din limba polonă, întoarcem pe toate părțile romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților” de Olga Tokarczuk, ca niște detectivi în parpalace. –Scriitoarea Olga Tokarczuk s-a născut în 1962, în Sulechów (Polonia). Este laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2018 și câștigătoarea Premiului Internațional Man Booker, în același an. Olga Tokarczuk este un fenomen de popularitate, respectată pentru bunul-gust, talentul literar, profunzimea filosofică și îndemânarea de povestitor. „Pentru mine, să scriu romane e ca și cum mi-aș spune basme, dar pentru o vârstă matură” (sursa: culture.pl).Cea mai recentă vizită a Olgăi Tokarczuk în România a fost în anul 2017, invitată în cadrul FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere), la Iași.Puteți răsfoi câteva pagini din romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților”, publicat la Editura Polirom și tradus din limba polonă de Cristina Godun sau puteți consulta seria de autor disponibilă în librării. Romanul a fost ecranizat în anul 2017 cu titlul „Tablou de vânătoare”, în regia Agneszkăi Holland. –Cristina Godun este traducătoare din limba polonă și conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Filologie Rusă și Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Interesul pentru literatura polonă contemporană, reflectat de studii de literatură comparată, dramaturgie, reportaj literar, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și de numeroase traduceri literare (30 de volume) se împletește cu preocuparea pentru probleme de limbă, stilistică funcțională și teoria traducerii.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești, fiind găzduit de Muzeul Național al Literaturii Române.fata-verso.ro fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Dezbatem cu Carmen Tiderle viața și opera albinelor, inspirați de ilustrațiile lui Piotr Socha și textul lui Wojciech Grajkowski în cartea pentru copii „Albinele”. –Aici găsiți mai multe informații despre cartea „Albinele” de Piotr Socha și Wojciech Grajkowski, publicată la Editura Frontiera și tradusă din limba polonă de Ioana Diaconu-Mureșan. Cartea a fost distinsă cu numeroase premii, în mai multe țări: Cea mai frumoasă carte (Asociația Editorilor din Polonia, 2015); White Ravens (2016); Premiul German pentru Literatură de Tineret pentru cea mai bună carte de nonficțiune (2017); Leipziger Lesekompass (Germania, 2017); Marele premiul pentru scriere educativă oferit de Society of Authors (Marea Britanie, 2017)–Carmen Tiderle e poetă-șefă la Direcția de Rime Șmechere pentru Copii și nu Numai, copywriter-iță și mama lui Dor și a lui Ro. Îi plac maimuțele și râmele, culoarea albastru, lucrurile pe dos și ar vrea să trăiască la mare. Călătorește des în Bucurville și o dată a ajuns tocmai la Polul Vest.Câteva titluri dintre cărțile autoarei, ilustrate de Petridean: „Pe dos, poezii cu prostii pentru copii”, „În orașul Bucurville”, „Marele Acoperiș”. Aruncați o privire aici.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești.fata-verso.ro fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

În an centenar Stanisław Lem – unul dintre cei mai respectați gânditori și autori de literatură SF ai secolului XX –, discutăm câte-n știință și în ficțiune despre „Ciberiada” și „Solaris” cu Ioana Diaconu-Mureșan, traducătoare de literatură polonă, și Ilinca Stihi, regizoare. –Răsfoiți câteva pagini traduse iscusit de Ioana Diaconu-Mureșan în „Ciberiada” aici: https://www.curteaveche.ro/index.php?route=product/pdf&file=pdf/Ciberiada_rasfoieste_2.pdf Piesa radiofonică „Solaris”, pentru care Ilinca semnează scenariul și regia, se poate asculta la acest link: https://www.eteatru.ro/#art/solaris/3308351, unde găsiți disponibilă și instalația AR realizată de Ilinca Stihi și Vlad Ioachimescu.Vă așteptăm pe fata-verso.ro să vedeți cum arată Electrobardul și pentru mai multe povești.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești. fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Un episod-portret dedicat Elenei Lazăr, o editoare și traducătoare foarte ocupată să promoveze cultura Greciei în România, chitită să hrănească cercetătorii și studenții cu poezie, istorie, proză, antologii și albume. Călătoriile ei prin lumea traducerii și cea editorială se lasă cu valize pline de cuvinte, la propriu.Absolventă (1972) a Facultăţii de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale (Secţia „Limbi clasice”) a Universităţii Bucureşti, Elena Lazăr (n. 1949) a lucrat ca redactor în diverse edituri  (1972-1999). Este director al Editurii Omonia (fondată în 1991 la Bucureşti), specializată în publicarea de traduceri din literatura neogreacă sau de cărţi dedicate elenismului din România, și membră a Uniunii Scriitorilor din România. În 2005, a fost numită Ambasador al elenismului, iar în 2011 a primit Crucea de Aur a Ordinului Binefacerii. A tradus 62 de cărţi (nouă în colaborare) din literatura neoelenă. A publicat nouă lucrări originale (Panorama literaturii neoelene, 1987; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2001; Panorama literaturii cipriote, 1999; Capodopere ale literaturii neoelene, 2003; Literatura neoelenă în România, 2005; Cărturari greci în Țările Române, 2009 ş.a.)._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Evanthia și Giorgos, doi greci care vorbesc româna ca Ozana cea frumos curgătoare, își amintesc de serbările cu personaje revoluționare de la școală, orele de istorie, ne recomandă muzică și scriitori greci, după ce încearcă să ne convingă — pe unii dintre noi — că în Grecia există două Zile Naționale și jumătate.✎ Giorgos Alexandros Papadopoulos (George Alexandru Papadopol) este interpret de conferință, traducător autorizat, revizor și formator. Din anul 2014, este membru fondator și președinte al Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor – APIT România. Din 2006 și până în prezent deține societatea  de traduceri EKFRASIS. După studii de medicină la „Carol Davila”, urmează Masterul în traductologie la Universitatea din București. În 2018 i se acordă Premiul „Demostene Russo” pentru cea mai bună lucrare de masterat a Secției de limbă și literatură neogreacă pentru lucrarea „Refugiații Războiului Civil din Grecia 1946-1949 în România”.🎶 Lui Giorgos îi place să asculte:https://www.youtube.com/watch?v=6NS08ASxvn0https://www.youtube.com/watch?v=Wgn5SbpI53khttps://www.youtube.com/watch?v=48gfe1pVHZA*✎ Evanthia Papaefthymiou a absolvit Facultatea de Istorie, Arheologie și Istorie de Artă, cu specializare în Arheologie, la Universitatea „Aristotel” din Salonic. A urmat Masterul în traductologie la Universitatea din București și este doctorandă la Universitatea „Democritus”, din Komotini, Departamentul de Limbă, Filologie și Civilizație a Țărilor de la Marea Neagră. Este profesor de neogreacă și traducătoare. A tradus „Oamenii epocii fanariote” de Tudor Dinu (2018), pentru care a primit Premiul Uniunii Traducătorilor Greci.🎶 Evanthiei îi place să asculte:https://www.youtube.com/watch?v=SDrfqsqG-aM&ab_channel=YannisKotsiras_______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe siteurile freemusicarchive.org și freesound.org.fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.